luni, 27 octombrie 2008

Detonatorul din buzunarul profesorilor

PDL-ului nu-i ajunge că guvernul Tăriceanu nu mai are de stat la putere nici măcar două luni. Moartea pe cale naturală nu-i suficientă. Oamenii lui Băsescu şi Boc vor să fie ei cei care dau cabinetului lovitura de graţie. Vor ca acesta să plece înainte de termen, cu scandal, umilit, înfrînt, răpus în luptă ca pe timpul încleştărilor medievale. În politică nu trebuie irosită nici o ocazie.

De partea lor, Tăriceanu şi ai lui nu au probabil motive să transpire din cale-afară. Guvernul are la îndemînă destule pîrghii legale prin care să tragă de timp suficient de mult încît să-şi încheie la termen mandatul. Apoi, rămîne în discuţie subiectul în sine: majorarea lefurilor bugetarilor. Pe fundalul unei crize economice la care suntem, vrînd-nevrînd, tot mai atenţi, părerile despre creşterea atît de mare a salariilor sînt împărţite. Ceea ce ieri ar fi fost un banal "să le dea, de ce să nu le dea?", azi poate fi un "să nu le dea, dacă asta înseamnă inflaţie şi criză şi impozite mai mari pe viitor".

Dar profesorii sînt înconjuraţi de o simbolistică anume, întotdeauna banii pentru ei vor părea mai justificaţi sau mai bine cheltuiţi decît pentru, să zicem, armată sau antipaticii funcţionari de la ghişee. Profesorii vor fi şi reperul care va marca acest final de mandat. Fie îl vor face pe Tăriceanu să-şi amintească cu groază de ultimele zile la putere, fie - dacă va mai ajunge vreodată premier - îl vor determina să ţină cont, din timp şi cu alte instrumente, de potenţialul exploziv pe care îl are nerezolvarea problemelor din acest sensibil domeniu.

7 comentarii:

Marinescu spunea...

Acum 3 ani as fi pariat ca Tariceanu nu va supravietui 4 ani ca prim ministru. Ma bazam pe incapacitatea dovedita ca ministru, subtirimea politica - dovedita si asta in cariera-i publica, slaba sustinere si taria adversarilor - bineinteles Basescu si PD-ul. Acestia din urma isi dovedisera tenacitatea si chiar ferocitatea in multe batalii politice, cu CDR-ul, Emil Constantinescu si PSD-ul. Dar iata ca anii au trecut, si Tariceanu reuseste sa-si incheie mandatul in acelasi scaun din Palatul Victoria. Ce face acum PD-L-ul e din pacate doar retorica de campanie, pentru ca putere sa demita guvernul nu au. Nu au avut in toti acesti ani, fapt care pare incredibil daca ne uitam la balanta puterii si influentei publice de acum 3 ani. Nae Ionescu spunea odata ca politicianul cel mai bun e cel care castiga puterea, cel care ajunge sa guverneze. Mai bun, chiar, e cel care reuseste sa si pastreze putrea dupa victorie. Din perspectiva asta Tariceanu e cel mai bun politicean al momentului, impreuna cu Basescu, cu care de altfel a impartit victoria acum 4 ani. Nu inseamna ca Tariceanu e si un bun prim ministru, un bun administrator al acestei tari. Ba dimpotriva as spune, e unul extrem de slab, sef peste un guvern alcatuit din ministri si mai slabi. Cu toate astea... e prim ministru. Si va mai fi inca 2 luni, deoarece, nimeni nu are taria sa il demita si chiar demis, va guverna pana la alegeri in mod provizoriu. Pentru modul insa in care a guvernat, sper sa fie ultimele lui 2 luni. In ce priveste soarta salariilor profesorilor, cred ca depinde de sondaje. In functie de cate voturi vor spune sondajele ca va aduce o decizie sau alta, guvernul le va majora sau nu salariile.

Tudor Muşat spunea...

Marinescu: De acord ca guvernul Tariceanu II e unul din cele mai slabe; de la mine Tariceanu primeste o mare bila neagra pentru ca s-a lasat convins sa bage in cabinet personaje atit de slabe si compromitatoare. Insa cred ca a progresat mult la capitolul prestatie publica, in plus, pentru alegatorii de tip occidental (care inca nu sintem, din pacate), genul de politician mai retinut, mai domn si mai concentrat pe economic este cel cistigator - nu e exclus ca o parte (de sus) a clasei medii sa-l priveasca cu simpatie si pragmatism.

marinescu spunea...

Mda, la capitolul imagine sta ceva mai bine. Impresia mea insa ca doar asta face acest guvern... sta... si lucreaza doar la imagine... isi iau aer de oameni seriosi, implicati, responsabili... iar in rest nu fac absolut nimic... Economia romaneasca si administratia au functionat mai mult din inertie. Ceea ce nu a fost poate cel mai rau lucru, caci decat sa fi luat tot felul de masuri proaste (singurele de care ii cred in stare), mai bine functionam singuri... Iata asa am ajuns la liberalismul pur a statului minimalist.

Dolby I spunea...

Salut Tudor.

"Profesorimea" din Romania este o masa pestrita. 50-50 bob bun si neghina. Jumatate din ei sunt incapabili sa schimbe ceva in sistemul de invatamant, indiferent de nivelul de salarizare.

Eu cred ca orice problema salariala ar trebui rezolvata DUPA curatirea sistemului.

Nu-mi place Tariceanu, este un ageamiu ca dregator al tarii, are o prezenta deplorabila si actiuni (uneori) amuzante. Nici acum nu-i dau dreptate ca pozitie (ridicol ca de obicei), insa actiunea in sine, in mod intamplator, este una corecta. Este absurd sa dai cu vopsea peste rugina.

Exista 4 categorii de "profesori" ce ar trebui sa fie indepartati din sistem:

1 - RUGINITII - cei care nu au legatura prin nimic cu secolul acesta, cei care nu stiu nici macar sa dea drumul la calculator.

2 - BOLNAVII - cei care sunt rau cu nervii, fie ca le este frica de anumiti elevi, fie ca ii terorizeaza.

3 - IMPOSTORII - cei care nu au un nivel de pregatire adecvat (situatie grava in zona rurala).

4 - GENIILE - cei care au grave probleme de comunicare si care nu au har pedagogic.

Daca aceste 4 categorii sunt excluse din invatamant, cred ca ramanem fara sistem...

Tudor Muşat spunea...

dolby i: Interesanta clasificarea - de categoriile 1, 2 si 4 m-am lovit, la 3 insa am o usoara retinere - e posibil sa fie cum zici, insa am senzatia ca adesea oamenii astia tin loc de mai multe odata; impostura lor ar putea insemna o abatere de la clasica metoda de predare, o familiarizare a elevului din mediul rural (lipsit de resurse, ca si invatamintul din zona lui) cu chestiuni de viata, dincolo de programa scolara, o cultura generala mai axata pe pragmatic, niste lectii de bun-simt cu care nu se intilnesc acasa (e doar o banuiala, ca nu am invatat in mediul rural, dar am vazut astfel de dascali). Revenind la tabloul general, cred ca lucrurile sint mai putin in alb si negru (din pacate sau din fericire): nu poti inlocui toate bubele din sistem deodata, poate ca e mai bine asa, pentru ca atunci probabil gradul de impostura ar fi crescut si mai mult. Pe de alta parte, nu le poti inlocui pentru ca nu ai salarii pe masura - apare un mic cerc vicios care, dupa mine, poate fi rupt doar cind salariile ajung decente, in paralel cu eliminarea reziduurilor, iar atunci poti pretinde maximum de la cei ramasi. Ma tot obsedeaza o fraza a unui invitat pe care l-am avut la emisiune, un lider sindical care spunea ca oricum asta e o meserie facuta din vocatie, nu pentru bani (sigur ca asta nu excludea ca si ei trebuie sa manince si sa se imbrace si sa se instruiasca). Dar ma gindeam ca frazele astea sint date imediat sub covor intr-un astfel de moment in care oportunitatea acestei mariri e atit de indoielnica...

marinescu spunea...

Am parasit de ceva vreme scoala si nu mai pot avea o opinie avizata asupra sistemului actual. Dar daca ma gandesc la anii de liceu si de facultate... cei facuti dupa '90... Cu 2 profesori din liceu si 2 din facultate care ieseau din rand, aveau har pedagocic si au lasat o urma in educatia mea, mi-e greu sa fiu de acord ca 50% ar fi in stare sa schimbe ceva. Dar poate nu de schimbare avem nevoie. Prea a devenit telul suprem aceasta schimbare cu orice pret... Am tot schimbat in acesti ani, iar invatamantul a fost campion al schimbarii, dar nu am reusit sa imbunatatim mai nimic. Aceste schimbari prea frecvente au dus la deterioarea intregului sistem de invatamant. De fapt repetam dupa 100 si ceva de ani experienta formelor fara fond. Obiectivul principal trebuie sa fie cresterea competitivitatii, a performantei invatamantului. Apoi schimbarea, adaptarea la nevoile sociale se va produce in mod natural. E nevoie de salarii decente, bineinteles, dar sunt de acord ca nu numai un salariu mare garanteaza performanta educatorului. Recunoasterea si promovarea adevaratelor valori va aduce rezultatele dorite... dar din pacate va mai trece ceva vreme pana atunci. In ce priveste masura amanarii cresterilor salariale, probabil e justificata dpdv economic. Daca insa vezi ce salariu ia un profesor, sau un medic... nu poti sa nu le intelegi nemultumirea. Si lucrurile vor deveni tot mai dramatice...

Dolby I spunea...

Corect, lucrurile sunt intotdeauna nuantate. Nu mi-a trecut nicio clipa prin cap sa fac vreo analiza a sistemului de invatamant (nici n-am aceasta competenta), ci doar o schita cu valoare de pamflet.

Nu ma indoiesc ca exista si profesori onorabili. :o)